Sifonarul de serviciu ca specimen de colectie

 

Cand  mai eram in activitate si prestam pentru Politia patriei,vinerea  ,dupa munca aferenta , se obisnuia  „comiterea” cate unui sprit,organizat de cele mai multe ori,alteori spontan si reusit,iar cel care a fost traitor in sistem si spune ca in Politie nu se bea,minte.Probabil ca,asta o spun fara a pune piciorul pe acceleratie,spritul asta sanatos de sfarsit de saptamana,era un  drept nescris al palmasului si nu i-l putea lua nimeni,iar politistii care citesc aceste randuri,vorbesc de politisti,nu de prieteni cu ei,stiu ce spun. Cum se facea insa,a doua zi seful atotputernic era la curent cu ora si minutul sfarsitului petrecerii,stia cine s-a imbatat regulamentar,cine s-a certat cu pantofii prin toaleta carciumii,ce discutii aprinse au avut loc intre protagonistii spritului,cine pe cine a dat in primire,de ce e nemultumit cutare politist de seful lui,ce afaceri a mai facut ala de la „cadre” sau ce ” otomobil” a primit cadou secretara de la circulatie…O vreme nu a deranjat pe nimeni sifoneala ,altfel profesionala,ajunsa la urechile sefului,oral de multe ori,prin nota infomativa,de foarte multe ori. Era doar deranjant aspectul ca cel care se preta la astfel de operatiuni complexe,era dintre noi. Atunci cand ne-am dat putin silinta,ca respectivul merita pana la urma sa fie „dat pe goarna”,am avut surpriza sa constatam ca specimenul cu pricina,era primul dintre noi,care,in toiul chiolhanului,confunda frigiderul cu liftul ,dadea la boboci in ” tauleta” si isi barfea la greu seful !…

Bineinteles,exemplarul nu a fost desconspirat,numai ca de fiecare data cand mai executam cate o sindrofie,obisnuiam sa il incarcam cu informatii demne de un scenariu SF ,informatii care nu au mai fost pe plac sefului,fapt care a dus la mutarea sifonarului,pardon,detasarea acestuia,la un serviciu administrativ…unde avea posibilitatea reala sa furnizeze informatii cu valoare operativa despre numaratul bocancilor.

Este cat se poate de adevarat,eu nu am ascuns asta niciodata, dupa pensionare mi-am pastrat obiceiul asta, imi place si acum sa beau un sprit cu prietenii,cu fostii colegi,sa povestim ,sa ne aducem aminte de bune si rele si,de ce sa nu o spun,sa injuram vartos pe unul si pe altul,sau sa aducem cate o lauda cui merita. Surpriza mare  este aceea ca si pe acest palier traieste sifonarul. De data aceasta el pozeaza in fostul coleg,sociabil,intelegator,asta daca obisnuiesti sa platesti numai tu nota de plata…Daca nu,se schimba daravera,esti un betiv,nu un bun consumator, sifonarul isi pune,off-course, intrebarea : de unde are asta bani sa plateasca,nu care cumva face cine stie ce afaceri oneroase ? Si asa se mai naste cate o nota informativa,de data asta scrisa din simt civic si cu intentii bune…

De remarcat, de data aceasta ,sifonarul este deranjat,nu de faptul ca tu consumi ,nu,el este ofuscat pentru ca nu imparti cu el ceea ce bei. Iar eu nu pot imparti cu el vodca aia de doi lei cincizeci detzul , aia de Oravita, „Adio mama”, pentru faptul ca eu de exemplu,nu consum asa ceva,sint un pic mai selectiv,chiar daca pensia mea este la jumatatea pensiei sifonarului…

Ca sa aduc unele lamuriri pentru specimene de acest gen,sa nu se mai oboseasca unii sa ma caute,uneori filajul nu e pentru prosti,iar daca il faci,fa-l frate sa fie profesionist,adicatelea sa nu te vad in masina la 25 de metri de coltul carciumii,zilnic va pot da eu traseul pe care il fac in urbe,cand ma intalnesc la Tzompy cu prietenul meu,Dan Popoviciu,atentie,pe el sa il scoateti din ecuatie,bea numai coniac, cand merg la Ceainarie sa ma intalnesc cu antrenorul emerit de lupte,Ene,sau cand ma abat la Gat Sucit,pe Calea Caransebesului,ca doar stiti asta, mie acolo imi place sa merg si sa beau triple sec , cu fosti colegi de la MApN (tot betivi si ei, nu ?),sau atunci cand beau la hala,acolo unde eu am deschis o afacere dupa pensionare. A propos,afacerea am deschis-o pentru ca eu nu sint interesat sa imi dau in primire fostii colegi,am altceva mai important de facut,da,mai beau un coniac cu amicul meu, Feri Vastag sau mai incing cate o tabla cu Barbalata…( si nu sint singurul care o face )…Diferenta mare intre mine si unii dintre voi,cozi de topor,consta doar in amanuntul ca de cand am isit la pensie,eu circul si acum cu capul gol printre hoti,oriunde in oras,in timp ce unii din voi sint foarte limitati in trasee nu de alta,dar e posibil sa fiti aplaudati peste bot,nu de hoti,Doamne fereste,ci de politistii aia pe care i-ati filat o viata si ati facut din asta o profesie ! Voi ramaneti in spatele calculatorului, in spatele conturilor si emailurilor fake,coloana voastra a ramas aceeasi de cand erati in activitate,precum a fularului.

Imbecililor,eu raman acelasi consumator de cinci stele,vorba maestrului Dinica,sint mandru ca pot sa traiesc asa cum vreau eu,nu voi si nici cei care nu m-au uitat ,de pe la varf. Paradoxal,nici eu nu i-am uitat,nu poti uita nenorocitii care,unii dintre ei,au calcat pe cadavre sa isi construiasca o cariera mirositoare de mispais turcesc…

P.S. Va dau un sfat,cand ma vedeti la Gat Sucit,nu veniti la mine,e preferabil un telefon la 112 sau direct la sursa,adica pe mobilul sefului,altfel va loviti la ceas…

 

Un gând despre „Sifonarul de serviciu ca specimen de colectie”

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.